harmony

• Anul 1848 a fost un an revolutionar, o "primavara a popoarelor", deoarece în acest an au avut loc revolutii în Franta, Statele Germane, Imperiul Austriac. Revolutia a izbucnit în Palermo (ian. 1848) Paris (22 febr. 1848), Viena (13 martie), Berlin, Budapesta (15 martie).
  Popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic – cehi, slovaci, italieni, croati, maghiari, români – îsi revendica dreptul la libertate nationala si sociala. Revolutia de la 1848 a cuprins si spatiul românesc, izbucnind revolutii în toate provinciile românesti cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care se aflau sub aspra dominatie otomanã si tarista. 
• Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta, s-au rasfrânt si asupra Transilvaniei, unde în marte 1848, se declanseaza procesul revolutionar. Revolutia românã din Transilvania a fost impulsionata de revolutia maghiara, de guvernul liberal-revolutionar maghiar, de dieta maghiara, care, îsi propun refacerea Ungariei Mari, în granitele ei medievale, ceea ce implica anexarea Transilvaniei. În fata acestei decizii, românii protesteaza cu energie si solemnitate înca din martie 1848 prin Simion Barnutiu, caruia i se vor alatura alti fruntasi români: Avram Iancu, Gheorghe Baritiu.
•  În septembrie 1848, la Blaj are loc a 3-a adunare la care participa peste 60 mii români înarmati, adunare ce adopta o rezolutie împotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria.
•  În toamna anului 1848 a început cucerirea Transilvaniei de catre trupele maghiare revolutionare în fruntea carora a fost numit generalul Iosif Bem. Luptele s-au purtat între armata maghiara si cea austriaca. Armata maghiara a reusit sa cucereasca mare parte din Transilvania, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, cu orasul Alba-Iulia. Românii condusi de Avram Iancu se apara cu eroism, învingându-i pe maghiari la Marisel, Rosia, Fântânele.
• În 20 februarie 1849, noul împarat al Austriei, Franz Josef, promulga o noua constitutie liberala prin care este recunoscuta autonomia Transilvaniei.
• Între revolutionarii maghiari, Lajos Kossuth, si Avram Iancu încep tratative intermediate de deputatul român de Bihor, Ion Dragos, iar dupa asasinarea acestuia initiativa tratativelor o are Nicolae Balcescu, refugiat în Transilvania dupa esecul revolutiei din Tara Româneasca. În urma tratativelor purtate la Debrecen, între Balcescu si Kossuth, se ajunge la încheierea unei întelegeri "Proiect de pacificare" semnat la 14 iulie 1849 la Szegedin. Proiectul acorda drepturi natiunii române, dreptul de a folosi limba româna, dreptul românilor de a fi numiti în administratie. Eforturile lui Balcescu încununate de aceastã întelegere, urmareau sa explice celor douã pãrti cã dusmanul lor comun este Austria, fapt de care, Lajos Kossuth s-a convins prea târziu, deoarece la 1 august 1849 la Siria, lângã Arad, armata revolutionarã maghiarã capituleaza în urma interventiei Trupelor Tariste, chemate în ajutor de Austria. Sfârsitul Revolutiei Maghiare a însemnat si sfârsitul revolutiei din Transilvania

In concluzie, Revolutia din 1848 a oferit romanilor dreptul de a folosi limba romana, de a se implica in administratie, cerand totodata autonomia tarii, desfiintarea privilegiilor de clasa, unirea principatelor. Desi in multe parti a esuat, inabusita de fortele straine, Revolutia din 1848 a deschis cat de cat ochii "cuceritorilor" ca romanii sunt mereu dispusi sa se ridice , sa lupte pentru libertatea si gandirea lor, pentru drepturi.